Cuprins:
- Ce probleme provoacă malnutriția?
- Prevenirea malnutriției
- 1. Carbohidrați
- 2. Fructe și legume
- 3. Proteine
- 4. Grăsimi
Malnutriția poate apărea atunci când o persoană nu primește nutrienții necesari. Copiii, sugarii și bătrânii sunt, de asemenea, întotdeauna expuși unui risc crescut de malnutriție. Copiii suferă de malnutriție deoarece au nevoie de mai multă energie și nutrienți în perioada de creștere și dezvoltare, în timp ce adulții pot suferi din cauza pierderii poftei de mâncare și a scăderii funcționării intestinale. Malnutriția poate avea efecte pe termen scurt și lung asupra sănătății cuiva. Prin urmare, este important să știm despre anumite tipuri de alimente care ajută la prevenirea malnutriției.
Ce probleme provoacă malnutriția?
- Pierderea neintenționată în greutate
- Oboseală și oboseală
- Slabiciune musculara
- Depresie
- Slabă memorie
- Sistem imunitar slab
- Anemie
- Creștere stopată
- Infecții cutanate
- Pierderea parului
- Diaree prelungită
- Insuficiență renală
Prevenirea malnutriției
Iată primele 8 alimente pentru prevenirea malnutriției:
1. Carbohidrați
Imagine: Getty
Carbohidrații vă ajută corpul să obțină energie. De asemenea, ajută la depozitarea proteinelor în organism. Creierul necesită carbohidrați pentru a obține energie, dar aportul insuficient de carbohidrați timp de o lună poate opri metabolismul acizilor grași. Acest lucru are ca rezultat pierderea de proteine din organism și o slăbește, provocând malnutriție.
Este recomandat să luați între 50 și 100 de grame de carbohidrați pentru prevenirea dezvoltării cetonelor. Produsele alimentare care includ carbohidrați sunt grâul, ovăzul, zaharurile, orezul alb, pastele și mierea.
2. Fructe și legume
Imagine: Shutterstock
Este indicat să obțineți aportul de vitamine din fructe și legume proaspete. Include-i în dieta ta zilnică.
3. Proteine
Imagine: Getty
Proteinele sunt un nutrient vital prezent în fiecare celulă a corpului uman. Proteinele oferă, de asemenea, organismului azot special care nu poate fi obținut din carbohidrați sau lipide. Proteinele sunt utile în reglarea pH-ului sau a echilibrului acido-bazic din sânge. Acestea sunt necesare pentru sinteza hormonilor și a enzimelor. Acestea sunt, de asemenea, esențiale pentru formarea celulelor și sistemul imunitar. În timpul foametei, cantități mari de țesuturi musculare se risipesc și acest lucru duce la o sănătate precară. Este necesară proteina într-o cantitate adecvată pentru a metaboliza și procesa energia din ficat și rinichi.
Este recomandat să consumați 10-35% din caloriile zilnice sub formă de proteine. Alimentele care includ proteine sunt leguminoasele, ouăle, nucile, fulgi de ovăz, cereale, grâu, quinoa, unt de arahide, conserve de carne, pește și popcorn.
4. Grăsimi
Imagine: Getty
Grăsimile joacă un rol esențial în menținerea sănătății pielii și a părului atunci când sunt consumate în dieta noastră zilnică. De asemenea, ajută la izolarea organelor corpului împotriva șocurilor, la menținerea temperaturii corpului și la funcționarea sănătoasă a celulelor. Grăsimile sunt utile pentru stocarea energiei în organism. În plus, grăsimile sunt, de asemenea, o sursă bună de acizi grași esențiali, care sunt utili pentru prevenirea multor boli, inclusiv a malnutriției.
Este